Lumanari ce seamana intuneric
mi-au creat o umbra luminoasa.
Imi arat fata rasaritului,
o caldura fina imi maseaza pielea
si mi-o strapunge neinsemnat de incet
pana cand remodelarea mea arata ca un vechi eu.
perna imi e prea plina de vise,
obrazul prea mic pentru ai tai incisivi,
parul, harta unei nebunii..
unde ai plecat?
nu pot vedea printre cladirile lumii tale,
pot simti doar un vag parfum,
trupul meu imbalsamat
s-a pierdut.
imi plimb mintea prin amintiri,
scap de ghilotina cuvintelor tale,
iti simt lumea,
dar nu o pot vedea,
sunt doar un actor prost intr-o piesa de teatru jucata in fata unor orbi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu