E ultima lucrare desavarsita a mintii umane,
nu se supune niciunui dialect,
cei mai mari dictatori se inchina in fata ei,
iar eu, stau fix langa ea.
o simt cum incearca sa-mi smulga paraul,
si sa-si faca drum pana ce ma corupe total,
imi intra pe sub unghii,
dar nu o las,
imi tai degetele , si putin cate putin din mine.
o sa sfarsesc inecat in propriul sange,
dar o sa merite,
am sa zambesc in timp ce ploapele isi fac ultima miscare..
o sa imi calc in picioare propriile ramasite.
ne luptam zi de zi cu noi,
suntem martorii propriilor actiuni,
uneori triumfam,
uneori...
suntem parti componente a unui cerc vicios ce incepe cu noi
si se termina tot cu noi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu